Manifestari Clinice ale Candidozei

  1. Candidoza orală prezintă un aspect de placarde albe, discrete, aderente şi confluente, pe mucoasa orală sau faringiană, în special la nivelul cavităţii bucale şi limbii. Aceste leziuni sunt de obicei nedureroase, dar fisurile de la colţurile gurii pot fi dureroase.
  2. Candidoza orofaringiană inexplicabilă ridică suspiciunea unei infecţii HIV.
  3. Candidoza orală este obişnuită în infecţia acută cu HIV şi devine din ce în ce mai frecventă odată ce numărul celulelor CD4+ scade. Infecţia HIV pare să nu fie un factor de risc independent pentru candidoza vulvovaginală.
  4. Candidoza cutanată se prezintă ca zone intertiginoase roşii, macerate, paronichie, balanită sau prurit anal.
  5. Candidozele de la nivelul pielii perineale şi scrotale pot fi acompaniate de leziuni pustulare discrete pe faţa internă a coapselor.
  6. Candidozele muco-cutanate cronice sau granuloamele candidozice se prezintă în mod tipic cu aspect de leziuni cutanate hiperkeratozice circumscrise, unghii distrofice sfărâmicioase, alopecie parţială în zonele cu leziuni ale scalpului sau leziuni orale şi vaginale.
  7. Candidoza vulvovaginală produce prurit, secreţii şi uneori dureri în timpul actului sexual sau al urinării. Examinarea relevă o mucoasă inflamată şi un exsudat subţire, adesea cu flacoane albe.
  8. Infecţia sistemică este foarte rară, dar afectarea feţei şi mâinilor poate fi severă. Alte constatări pot include epidermofiţia cronică, displazia dentară şi hipofuncţia glandelor paratiroide, suprarenale sau tiroide. La aceşti pacienţi au fost descrise variate defecte ale funcţiilor limfocitelor T.
  9. Candidoza esofagiană este adesea asimptomatică, dar poate determina dureri substernale sau disfagie. Cele mai multe leziuni sunt localizate în treimea distală a esofagului şi apar la endoscopie ca zone eritenato-edematoase, pete albe localizate sau ulcere. Biopsia sau periajul leziunii sunt necesare pentru diagnostic şi pentru depistarea infecţiilor concomitente, în mod special cu herpes simplex, la pacienţii cu neoplazii, şi cu citomegalovirus, la pacienţii cu SIDA. Esofagita candidozică poate duce la sângerări şi la afectarea alimentării.
  10. Candidoza hepatosplenică / candidoză diseminată cronică este recunoscută de obicei la pacienţii cu leucemie acută, la care neutropenia marcată începe să se remită. Dacă pacientul nu depăşeşte rapid candidoza diseminată, leziunile vor dezvolta un centru necrotic. Pot fi întâlnite, de asemenea, leziuni musculare dureroase.
  11. Pneumonia cu Candida, separată de candidoza hematogenă, este foarte rară. Însămânţarea microorganismului pe valva cardiacă nativă sau protetică porneşte în principal de la cateterele venoase centrale; uneori, însămânţarea valvulară este întâlnită la dependenţii de droguri intravenoase. O foliculită difuză afectează în special zonele păroase, incluzând scalpul şi zona de sub bărbie.

Candida poate da cistita, pielita sau necroza papilară renală  în cazul unui tract urinar obstruat. Intervenţiile chirurgicale sau exploatările instrumentale pe un tract urinar colonizat pot conduce la candidemie. Totuşi, cei mai mulţi pacienţi cu Candida izolată din urină au doar o colonizare a vezicii urinare de la un cateter Foley sau de la un volum rezidual urinar crescut. Contaminarea jetului urinar cu Candida vaginală este, de asemenea, obişnuită.

Răspândirea în sistemul circulator, poate determina un spectru larg de afecţiuni, mergând de la febră până la soc septic; etiologia acestor manifestări devine clară mai târziu, când se dezvoltă abcese locale în multiple organe.

Studii relativ recente au arătat ca în majoritatea cazurilor şi sinuzitele sunt produse prin implicarea infecţiei fungice. La nivelul sinusurilor există o insuficienţă venoasă capilară, deci o încetinire a curgerii sângelui venos, ce favorizează dezvoltarea frecventă a infecţiilor cu candida.

Leziunile pe retină sunt vizibile la fundoscopie după două săptămâni de la contaminare şi ar trebui căutate la toţi pacienţii cu candidemie. Vederea înceţoşată, scotoamele sau durerea oculară pot să nu fie sesizate câteva săptămâni, în mod special de către pacienţii obnubilaţi[1] sau sedaţi. Extinderea leziunilor duce la vitreită, abces vitreal, dezlipire de retină şi hipopion. Majoritatea cazurilor de afectare oculară s-au produs la pacienţii neutropenici.

Candida poate determina artrite nedureroase, cel mai adesea la nivelul genunchiului, la pacienţii care au primit injecţii intraarticulare cu glucocorticoizi, la cei imunodeprimaţi şi la nou născuţii cu greutate mică la naştere. Protezele articulare se pot infecta în timpul implantării. Creşterea insuficientă a Candidei în lichidul articular poate determină laboratorul să greşească, excluzând microorganismul din lista suspecţilor.

Răspândirea în sânge poate duce la abcese cerebrale sau meningită cronică.

[1] OBNUBILÁ vb. tr., refl. (despre vedere, memorie etc.) a slăbi; a (se) întuneca. (< fr. obnubiler, lat. obnubilare)

*DISCLAIMER: Informațiile de pe acest site, sau din materialele prezentate/promovate pe site nu vor să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Recomandăm cu tărie consultarea unui medic specialist înainte de a lua orice decizie cu privire la sănătatea dvs, indiferent că este vorba despre infecții micotice sau alte afecțiuni/boli. Rezultatele prezentate pe site diferă de la o persoană la alta în funcție de factori precum răspunsul organismului, gradul afecțiunii, modul în care este înțeles și aplicat tratamentul, regimul alimentar și mentalul, de aceea dvs puteți obține rezultate diferite. Vă rugăm înainte de a lua orice decizie consultați un medic specialist.