Despre candidoze – Partea III

Candida Albicans poate suferi o mutaţie, ajungând de la o simplă bacterie inofensivă, la o ciupercă ce se împrăştie în tot corpul. În acest caz se pune problema patologiei infecţioase, iar simptomele includ erupţii cutanate şi mâncărimi.

Deşi cel mai frecvent infectează pielea şi mucoasele, Candida poate provoca pneumonie, septicemie sau endocardită unui pacient cu imunitatea slăbită.

Capacitatea de a dezvolta diferite forme poate fi legată de patogenitatea acestui organism. Dimensiunile sale sunt de 10-12 microni în diametru şi creşte peste noapte pe mediile de cultură. De asemenea, produce tuburi de germeni şi pseudohyphae care pot fi formate din înmugurirea celulelor de drojdie care rămân ataşate unele de altele. Sporii se pot forma pe pseudomycelium. Acestea sunt numite chlamydospores şi ele pot fi folosite pentru a identifica diferite specii de Candida. Speciile sunt identificate prin reacţii biochimice.

Femeile pot dezvoltă Candida Vaginalis, care determină apariţia inflamaţiilor şi a scurgerilor vaginale albicioase.

Atunci când apare la nivelul stomacului, ciuperca se agaţă de pereţii intestinali creând ulceraţii. Infecţia, resturile toxice, bacteriile şi mâncarea nedigerată trec apoi prin aceste ulceraţii direct în sânge.

Stilul de viaţă, igiena, stresul, obiceiurile sexuale, chiar şi hainele pe care le porţi pot agrava infecţia cu Candida.

Dar şi dezechilibrele hormonale (în timpul menstruaţiei), antibioticele şi alte medicamente prescrise, steroizii şi contraceptivele.

Atunci când sistemul imunitar funcţionează corespunzător, Candida Albicans nu poate produce modificări în starea de sănătate. Flora bacteriană din intestin, atât timp cât este nealterată de acţiunea factorilor externi, poate controla cu succes Candida, care în prezenţa acesteia nu se poate înmulţi.

Situaţia se schimbă însă, imediat ce  echilibrul florei bacteriene a intestinelor va suferi perturbări, de exemplu după administrarea antibioticelor cu spectru larg, care extermină practic toată flora bacteriană. Mai există şi alte medicamente a căror administrare creează în mod dovedit teren favorabil proliferării acestei ciuperci (de exemplu cortizonul şi corticoizii, anumiţi inhibitori hormonali, tabletele anticoncepţionale şi alţi hormoni de creştere). Infecţii cu Candida apar şi atunci când un pacient prezintă o serie de modificări în imunitatea celulară, a florei normale sau fiziologia normală.

Pacienţii cu imunitatea celulară scăzută, au diminuată rezistenţa la infecţiile fungice.

Antibioterapia prelungită sau terapia cu steroizi distruge echilibrul florei normale în intestin care ar permite protecţia faţă de Candida.

Procedurile invazive, cum ar fi chirurgia cardiacă, produc modificări în fiziologia gazdei, care favorizează dezvoltarea infecţiilor cu Candida.

 

*DISCLAIMER: Informațiile de pe acest site, sau din materialele prezentate/promovate pe site nu vor să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Recomandăm cu tărie consultarea unui medic specialist înainte de a lua orice decizie cu privire la sănătatea dvs, indiferent că este vorba despre infecții micotice sau alte afecțiuni/boli. Rezultatele prezentate pe site diferă de la o persoană la alta în funcție de factori precum răspunsul organismului, gradul afecțiunii, modul în care este înțeles și aplicat tratamentul, regimul alimentar și mentalul, de aceea dvs puteți obține rezultate diferite. Vă rugăm înainte de a lua orice decizie consultați un medic specialist.