Despre candidoze – Partea II

Din o sută cincizeci de tipuri de candida existente, 15 sunt patogene[1]!

Manifestările unor asemenea infecţii pot merge de la o uşoară urticarie sau alergie, până la distrugeri întinse de ţesuturi moi sau osoase (orbite, planşeu bucal, craniu), rare din fericire, pentru că sunt foarte greu de tratat.

Principala specie a genului Candida este Candida albicans, implicată în etiologia micozelor (candidoze, candidomicoze), dar Candida tropicalis, Candida parapsilosis, Candida guilliermondii, Candida glabrata, Candida krusei, precum şi alte câteva specii, pot determina candidoză profundă care este uneori fatală.

  • Candida tropicalis, (este responsabilă pentru aproximativ o treime din cazurile de candidoză profundă la pacienţii cu neutropenie)
  • Candida kefyr
  • Candida krusei
  • Candida parapsilosis, (se evidenţiază în special pentru abilitatea sa de a produce endocardite)
  • Candida glabrata
  • Candida famata
  • Candida guilliermondii.

Toate speciile de Candida patogene se pot întâlni şi ca germeni comensuali[2] la om, în special în cavitatea bucală, scaun şi vagin.

Aceste specii cresc rapid între 25°C şi 37°C pe medii simple, sub formă de celule ovale, cu înmuguriri. Albicans poate fi identificată în mod prezumtiv după abilitatea sa de a forma tuburi germinale în ser sau după formarea de spori mari cu pereţi groşi, denumiţi chlamidospori. Identificarea finală a tuturor speciilor necesită teste biochimice.

Candidoza poate deveni severă la pacienţii a căror imunitate este slăbită, evoluând până la infecţii sistemice sau endocardită.

Suprapopularea cu Candida are loc atunci când fie avem sistemul imunitar slăbit, fie pierdem din bacteriile benefice, fie toxicitatea sau aciditatea din sânge acţionează împotriva sistemului nostru intern.

Astfel, apare candidoza care este de fapt un rezultat al dezechilibrului intern.

 

[1] Care se referă la boală; care provoacă boli, infecţii; purtător de boli. – Din fr. pathogène. patogén adj. m., pl. patogéni; f. sg. patogénă, pl. patogéne PATOGÉN ~ă (~i, ~e) care provoacă patologii; generator de boli. Agent ~. /<fr. pathogene PATOGÉN, -Ă adj. (Despre microbi, agenţi etc.) Care provoacă infecţii. [< fr. pathogène, cf. gr. pathos – boală, gennan – a produce]. PATOGÉN, -Ă adj. referitor la boală; care provoacă boli. (< fr. pathogène)

[2] COMENSUALÍSM s. n. (biol.) formă de convieţuire cvasipermanentă între două organisme care folosesc ca hrană aceleaşi materii nutritive. (după fr. commensalisme)

 

*DISCLAIMER: Informațiile de pe acest site, sau din materialele prezentate/promovate pe site nu vor să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Recomandăm cu tărie consultarea unui medic specialist înainte de a lua orice decizie cu privire la sănătatea dvs, indiferent că este vorba despre infecții micotice sau alte afecțiuni/boli. Rezultatele prezentate pe site diferă de la o persoană la alta în funcție de factori precum răspunsul organismului, gradul afecțiunii, modul în care este înțeles și aplicat tratamentul, regimul alimentar și mentalul, de aceea dvs puteți obține rezultate diferite. Vă rugăm înainte de a lua orice decizie consultați un medic specialist.